Iritat ca fundul unui bebelus.

Sa incepem cu inceputu, ca maine ma duc la liceu, loc unde or sa'mi spele creierul.
Cu totii stiti filmele, "istorice" romanesti. Sunt genu de filme care mai presus de toate itzi provoaca greatza, dezgust, sila, iar apoi itzi vine sa emigrezi in Kongo sau Kurtbekistan.
Mi'am petrecut o saptamana de vacanta urmarind filmele lui Sergiu Nicolaescu ( Dacii, Burebista, Mircea, Mihai Viteazu). Frate, material de prostire a populatiei mai nociv ca asta, n'am vazut de cand ma jucam cu masinuta'n groapa de nisip. Deci, sa facem un mic rezumat, fiecare film din aceasta serie, absoult fiecare e creeat pe acelasi sablon: 100 de daci "bravi" , "neinfricati" , "viteji" (si lista cu adjective poate continua), din care 50 sunt femei gravide'n luna a 8-a, 40 sunt batrani bolnavi de parkinson, iar restu de 10 sunt barbati in floarea varstei. (insumate sper ca dau 100 =)) ). Deci acesti 100 strabuni reusesc sa faca fatzei unei armate de 500-1000 soldati inarmati pana'n plombe. Eh, astea fiind spuse, va recomand sa nu mai mancati rahat(d'ala de prajitura), si sa ne gandim ca noi ca romani am luat'o'n freza, de la fiecare popor care se plictisea si venea peste noi. Asa ca sa nu ne facem o imagine de eroi, ca in fond si la urma urmei am tacut si am luat'o la rece de ne'a sarit varza din cap. Acum ca mi'am "vomitat" antipatia pt filmele romanesti de prost gust, va salut!

(titlul post'ului nu e obscen. oricum nu vad care ar fi problema voastra. am drepturi depline pe blogul meu)

Nu'mi place!

Nu'mi place sa ma socializez. Defapt, detest cu ardoare chestia asta. Acele zambete largi, imbratisari, chestii dulci care te baga'n diabet...toate de fatzada. Totul incepe cu un simplu "salut", dat unei persoane necunoscute si nepotrivite de aici purcede totul: relatie virtuala, apoi iesit in oras la un suc, apoi "best friends". Dezastruos. Le detest la fel de mult cum detest golu din mine. E ca o gaura neagra in care mi se duce optimismul, cheful de viata...TOT. Dar cu toate acestea, raman destul de lucid ca nu cumva sa'mi caut refugiul in lumea prietenosilor. Nu inteleg, n'am inteles si nu voi intelege persoanele acelea care stau mereu cu zambetul ranjit pe fatza, asteptand sa socializeze cu necunoscutii. Prieteniile, dupa umila dar sanatoasa mea parere, trebuie sa fie putine la numar dar de durata. Imi place sa critic pe altii. M'am nascut pentru a critica, traiesc pentru a critica, si voi muri (spre rumoarea mea ) criticat. Oricum, va doresc ceea ce'mi doriti voi mie. :) Salutari

2.02.2009

Am incercat sa umplul golul din mine cu o persoana. Da. Pentru moment a fost o rezolvare de situatie formidabila. Problema e ca aceea persoana a castigat tot mai mult loc din sufletul meu...da...foarte mult, iar cand a "disparut" a lasat in urma un gol mai mare, mai profund decat cel de la inceput. Ironic nu? :)

De umplutura

Ah. Ce saptamana. Ce sfarsit de semestru. Nici nu are rost sa fac o retrospectiva pentru ca mi'as aduce aminte de faptul ca sunt corigent la mate. Sunt fericit ca inca ma mai pot bucura de conexiunea la internet, cu toate ca am semnat un contract pentru o conexiune de 2mb/s iar eu beneficiez de o conexiune de 200kb/s.
Totusi, in mometele mele de luciditate, ma gandeam serios asupra viitorului. Daca o sa mor? Moartea in sine nu ma sperie. Ma lasa rece. ( da, chiar o sa ma lase rece :)) ) Dar unde ajung? Am fost rau sau bun? Am facut binele sau raul ? In fine, ma depaseste situatia.
In caz ca mor, o sa fiu alaturi de voi. Cand o sa va duceti la vale, eu o sa fiu cel ce va sare'n spate.
Totusi, vreau zapada.
Pentru cei care se intreaba de ce sar de la o idee la alta...e problema mea. E blogul meu. Fac ce vreau eu. Scriu cum vreau eu. Si daca sar de la o idee la alta, e pentru ca vreau EU.
Salut:)

Pã Pãsune

Porcii in parlament. Boii la catedra. Iar vaca...la shoping.

Magda Ciumac - Pierduta'n mintea ei

Peste tot ( sau cel putin asa am norocul cand pornesc TV'ul ) o vad pe stimabila d'na/d'soara Magda Ciumac. Am ajuns sa cred ca e un fel de super-erou. Intr'un interval de cateva zile, ea a disparut, a fost rapita, s'a intors si acuma colinda fiecare televiziune din usa'n usa pentru a le face rating. Poate o sa o invit si la mine pe blog pentru a'mi creste numarul de vizitatori.
Totusi nu m'ar interesa mult aceasta tarasenie, daca nu ar fi atras in cursa ei banii iubitiului popor Roman, bani care ar putea fi repartizati in asa fel, incat sa'mi ajunga la timp amaratii aia de 40lei, astel nu voi fi nevoit sa ma rog sa fie gasita Magda ca sa'mi vad si eu banii'n card.
In tot acest timp, Magda a fost ratacita'n mintea ei, in cautarea singurului sau neuron, care se pare ca e singura persoana cu adevart rapita din aceasta poveste. Salutari

Teatrul la tine acasa.

Invocand faptul ca nu avem timp de mers la "Teatru", acesta a venit la noi ( aici ma refer la liceu ). Timp de 1 ora si 15 minute am fost obligati sa ne uitam la 3 ciururi care se dadeau in spectacol. O piesa de teatru plina de obscenitati, cuvinte destul de vulgare si blasfemii, dar din pacate nici una din aceste 3 nu era interpretata cu umorul necesar ca sa ne faca totusi sa radem. La urma urmei imi vreau banii inapoi. dar la cine sa ma duc? La OPC ?
Am ajuns sa cred ca orice cacat are un pretz!